Personalităţi ale muzicii bisericeşti din Banat.
Trifon Lugojan
Repere bio-bibliografice
S-a născut la 27 mai 1874 în localitatea Nădlac, la 40 km de Arad. Părinţii săi au fost profesori.A avut trei fraţi: Virgil, Ion şi Alexandru, ultimii doi fiind învăţători.Revista “ Biserica şi Şcoala” din Arad consemnează într-un articol: “ Din fragedă pruncie a fost pătruns de existenţa acestui dar ceresc, pe care a ostenit să-l îmbogăţească asemenea talanţilor din Evanghelie”. A crescut la strana bisericii, unde era adus foarte des de către bunicul său, cantorul Bisericii ortodoxe din Nădlac.
Cursurile şcolii primare le urmează în localitatea natală. După absolvirea şcolii primare, urmează cursurile liceului din Arad şi apoi al celui din Braşov. La Braşov tânărul Trifon a fost captivat de cultura şi respiraţia artistică din străvechiul oraş de la poalele Tâmpei. “ Îndeosebi Braşovul, cu tradiţii artistice şi îndeosebi covârşitoarea personalitate a tânărului profesor de muzică de atunci Gheorghe Dima, îi pune temeliile de viitor măestru, asemenea celui de la care învăţase tainele artei.
Înainte de a pleca din Arad, Trifon Lugojan îşi găsea adevărata împlinire la strana bisericii natale, unde fiorul slujbelor îi sedimentează simţul artistic,respectiv pasiunea pentru muzica sacră.
În 1894 este admis la Academia Teologică din Arad fiind remarcat pentru talentul dovedit la Tipic şi Muzică bisericească. Între anii 1894- 1897, Corul tinerimii din Arad a fost condus de teologul Trifon Lugojan. Anul 1897 înseamnă pentru tânărul Trifon, absolvirea Institutului Teologic. La sfârşitul anului 1896-1897, profesorul Valeriu Magdu a fost pensionat de la catedra de Muzică bisericească şi Tipic. După absolvirea Teologiei, Consistoriul Eparhial îi încredinţează, la începutul anului şcolar 1897-1898, catedra de Muzică bisericească şi Tipic de la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad, iar în vara anului 1900 îi acordă o bursă de studiu pentru a se perfecţiona în arta muzicală în Leipzig(Germania), unde urmează cursurile la Leipziger Konservatorium, studiind: teorie, solfegiu, armonie, compoziţie cu Emil Paul, canto şi pian cu Heinrich Klesse, şi vioară cu Robert Rolland3 Până la reîntoarcerea lui catedra a suplinit-o învăţătorul pensionar Ioan Simu.
După absolvirea Conservatorului Regal de muzică din Leipzig revine la Arad unde intre anii 1902-1904, predă doar muzică vocală şi instrumentală la ambele instituţii5.Cântarea bisericească şi tipicul, atât la Teologie cât şi la Preparandie, rămân în sarcina preotului Ioan Nicorescu Din anul 1904-1905,cel din urmă, este trimis paroh la Curtici, iar orele respective i se încredinţează lui Trifon Lugojan, doar ca şi suplinitor.
În 1909 devine profesor ordinar definitiv6. Între 1917-1918 şi-a satisfăcut stagiul militar, iar la sfârşitul anului 1918 se îmbolnăveşte, fiind concediat până la 30 iunie 1918. În această perioadă 1917-1918 catedra sa a fost suplinită de profesorul Cosma Aurel. Între 1912-1920, fiind profesor titular, predă muzică şi cor, iar sub revizorul şcolar Atanasie Lipovan(o altă personalitate muzicală bisericească a Aradului), predă Cântarea bisericească şi Tipicul7.
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului Pedagogic Ortodox din Arad are loc un program festiv. Ziua festivităţilor a început cu oficierea Sfintei Liturghii, cu participarea episcopului Ioan Papp. După Sfânta Liturghie au fost rostite câteva discursuri. De la aceste manifestări nu a lipsit nici profesorul Trifon Lugojan, care, în seara aceleiaşi zile, a susţinut un concert cu tinerimea seminarială, în calitate de dirijor. La sărbătoarea Învierii Domnului din 1941 profesorul Trifon Lugojan a dirijat la Sfânta Liturghie Corul cantorilor în Catedrala episcopală din Arad, prezent fiind şi episcopul Andrei Magieru.
A fost dirijor al Reuniunii române de muzică şi cântări din Arad (1903-1940) şi director al Şcolii de cântăreţi bisericeşti din Arad (1936-1940)8.
La 74 de ani trece la cele veşnice în 11 ianuarie 1948, fiind înmormântat la Arad în prezenţa familiei şi a epscopului Andrei Magieru, răspunsurile la slujba înmormântării fiind date de către Corul catedralei, sub conducerea lui Atanasie Lipovan şi Corul teologilor dirijat de prof. P. Bancea.
Opera compozitorului este variată ,cuprinzând toate cântările necesare slujbelor cultului liturgic ortodox. A aranjat pe note cântările celor opt glasuri, a compus , armonizat sau prelucrat diferite cântări bisericeşti, precum şi colinde.În continuare amintim succint opera sa:
• Liturghia pentru cor mixt, (Sol Major), Arad, 1901- piese muzicale din aceasctă Liturghie cântă şi corul mixt al parohiei ortodoxe din Nădlac, dirijat de învăţătoarea Delia Borlea.
• Strana (cele opt glasuri-heruvice, irmoase, pricesne), Tipografia Diecezană Arad, 1905 – acestă carte de cântări bisericeşti a fost aranjată pe note de Trifon Lugojan , dorind prin această lucrare ca elevii săi să-şi însuşească mai uşor cântarea omofonă. De aceea a ascultat mai mulţi cântăreţi ,culegând de la fiecare tot ce a fost mai bun, scriind pe note toate glasurile şi o mare parte a cântărilor de cult. În prefaţa cărţii, menţionează: „ greutatea în cântarea noastră bisericească provine din dificultatea că la melodii străine s-a aplicat textul românesc şi dacă pe o figură muzicală nu s-a azuns destule silabe cântăreţul a fost nevoit să repete într-un cuvânt atâtea silabe de câte avea trebuinţă fără considerare de interes9.
• Cântări bisericeşti pentru slujbe ocazionale din Molitfelnic, Tipografia Diecezană, Arad 1907
• Carte de rugăciuni şicântări bisericeşti pentru şcolari, Ediţia a III-a Tipografia Diecezană, Arad 1925, - cuprinde rugăciuni, rânduieli liturgice, cele opt glasuri, cântări la sărbătorile de peste an şi cântări la slujbele ocazionale.
• Cele opt glasuri la Vecernie, Tipografia Diecezană, Arad, 1927 .
9 A se vedea Trifon Lugojan, Cântări bisericeşti, Tipografia Diecezană, Arad, 1905.(din prefaţă)
• Cele opt glasuri după episcopul Ioan Papp, Tipografia Diecezană, Arad, a apărut în două ediţii în 1912 şi 1939. Aceste glasuri sunt o variantă nouă a glasurilor bisericeşti din zona Aradului.
• Cântări bisericeşti la Sărbătorile Maicii domnului.Troparele şi condacele Sfinţilor celor cele obişnuite la inmormântarea mirenilor, Tipografia Diecezană, Arad, 192810.
• Liturghia Sfântului Ioan Gură da Aur pentru cor bărbătesc (Sol Major), Tipografia Diecezană, Arad, 1928.
• Carte de rugăciuni şi cântări bisericeşti pentru şcolari, Tipografia Diecezană, Arad, 1931,cu aprobarea canonică a episcopului dr. Grigorie Comşa,cuprinde: rânduiala Vecerniei, a Utreniei, a Liturghiei, Te-Deum, sfinţirea apei, rânduiala Cununiei,a Înmormântării, parastasului, cele opt glasuri în zi de duminică, cântări la diferite sărbători şi rugăciuni.
• Răspunsurile liturgice cu ecteniile corespunzătoare (unison)cum se cântă în eparhia Aradului Tipografia Diecezană, Arad, 1939.
• Acatistul Domnului nostu Iisus Hristos şi Paraclisul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, Tipografia Diecezană, Arad, 1940.
• 24 Colinde,redactate pentru două şi trei voci de Trifon Lugojan, Tipografia Diecezană, Arad, 1940.Despre această culegere de colinde, episcopul dr. Andrei Magieru spuna că este “ un izvor de apă limpede pentru bucuria de Crăciun”11.Culegerea se structurează astfel:
10 Viorel Cosma, op. cit., p. 281.
11 Trifon Lugojan, 24 Colinde, Prefaţa, Tipografia Diecezană, Arad, 1940, p. 3
5
Troparul şi Condacul Crăciunului, colinde ale unor compozitori români consacraţi: Alexandru Podoleanu-Bună dimineaţa la Moş Ajun, D.G. Kiriac-Din bătrâni se povesteşte,Nouă azi ne-a răsărit, Gh. Dima-O, ce veste minunată, Emil Monţia-Sus la poarta Raiului, Colindiţa, precum şi colinde ale autorului-Florile dalbe, Steaua sus răsare şi Colo-n valea Galileii (ambele în Sol Major) etc.
• Parastasul cum se slujeşte în eparhia Aradului, Tipografia Diecezană, Arad, 1942
• Înmormântarea mirenilor,cum se slujeşte în eparhia Aradului pe notaţie muzicală, Tipografia Diecezană, Arad, 1942.
• 70 Cântări religioase, cum se cântă în eparhia Aradului, Tipografia Diecezană, Arad, 1942.
• Colinde, armonizate pe trei voci egale , Tipografia Diecezană, Arad, 1943.
A fost cea mai prolifică personalitate muzicală a Ortodoxiei arădene,din prima jumătate a sec.XX.12 Prin opera sa Trifon Lugojan rămâne exponentul de bază al muzicii bisericeşti din Banat.
Cursurile şcolii primare le urmează în localitatea natală. După absolvirea şcolii primare, urmează cursurile liceului din Arad şi apoi al celui din Braşov. La Braşov tânărul Trifon a fost captivat de cultura şi respiraţia artistică din străvechiul oraş de la poalele Tâmpei. “ Îndeosebi Braşovul, cu tradiţii artistice şi îndeosebi covârşitoarea personalitate a tânărului profesor de muzică de atunci Gheorghe Dima, îi pune temeliile de viitor măestru, asemenea celui de la care învăţase tainele artei.
Înainte de a pleca din Arad, Trifon Lugojan îşi găsea adevărata împlinire la strana bisericii natale, unde fiorul slujbelor îi sedimentează simţul artistic,respectiv pasiunea pentru muzica sacră.
În 1894 este admis la Academia Teologică din Arad fiind remarcat pentru talentul dovedit la Tipic şi Muzică bisericească. Între anii 1894- 1897, Corul tinerimii din Arad a fost condus de teologul Trifon Lugojan. Anul 1897 înseamnă pentru tânărul Trifon, absolvirea Institutului Teologic. La sfârşitul anului 1896-1897, profesorul Valeriu Magdu a fost pensionat de la catedra de Muzică bisericească şi Tipic. După absolvirea Teologiei, Consistoriul Eparhial îi încredinţează, la începutul anului şcolar 1897-1898, catedra de Muzică bisericească şi Tipic de la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad, iar în vara anului 1900 îi acordă o bursă de studiu pentru a se perfecţiona în arta muzicală în Leipzig(Germania), unde urmează cursurile la Leipziger Konservatorium, studiind: teorie, solfegiu, armonie, compoziţie cu Emil Paul, canto şi pian cu Heinrich Klesse, şi vioară cu Robert Rolland3 Până la reîntoarcerea lui catedra a suplinit-o învăţătorul pensionar Ioan Simu.
După absolvirea Conservatorului Regal de muzică din Leipzig revine la Arad unde intre anii 1902-1904, predă doar muzică vocală şi instrumentală la ambele instituţii5.Cântarea bisericească şi tipicul, atât la Teologie cât şi la Preparandie, rămân în sarcina preotului Ioan Nicorescu Din anul 1904-1905,cel din urmă, este trimis paroh la Curtici, iar orele respective i se încredinţează lui Trifon Lugojan, doar ca şi suplinitor.
În 1909 devine profesor ordinar definitiv6. Între 1917-1918 şi-a satisfăcut stagiul militar, iar la sfârşitul anului 1918 se îmbolnăveşte, fiind concediat până la 30 iunie 1918. În această perioadă 1917-1918 catedra sa a fost suplinită de profesorul Cosma Aurel. Între 1912-1920, fiind profesor titular, predă muzică şi cor, iar sub revizorul şcolar Atanasie Lipovan(o altă personalitate muzicală bisericească a Aradului), predă Cântarea bisericească şi Tipicul7.
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului Pedagogic Ortodox din Arad are loc un program festiv. Ziua festivităţilor a început cu oficierea Sfintei Liturghii, cu participarea episcopului Ioan Papp. După Sfânta Liturghie au fost rostite câteva discursuri. De la aceste manifestări nu a lipsit nici profesorul Trifon Lugojan, care, în seara aceleiaşi zile, a susţinut un concert cu tinerimea seminarială, în calitate de dirijor. La sărbătoarea Învierii Domnului din 1941 profesorul Trifon Lugojan a dirijat la Sfânta Liturghie Corul cantorilor în Catedrala episcopală din Arad, prezent fiind şi episcopul Andrei Magieru.
A fost dirijor al Reuniunii române de muzică şi cântări din Arad (1903-1940) şi director al Şcolii de cântăreţi bisericeşti din Arad (1936-1940)8.
La 74 de ani trece la cele veşnice în 11 ianuarie 1948, fiind înmormântat la Arad în prezenţa familiei şi a epscopului Andrei Magieru, răspunsurile la slujba înmormântării fiind date de către Corul catedralei, sub conducerea lui Atanasie Lipovan şi Corul teologilor dirijat de prof. P. Bancea.
Opera compozitorului este variată ,cuprinzând toate cântările necesare slujbelor cultului liturgic ortodox. A aranjat pe note cântările celor opt glasuri, a compus , armonizat sau prelucrat diferite cântări bisericeşti, precum şi colinde.În continuare amintim succint opera sa:
• Liturghia pentru cor mixt, (Sol Major), Arad, 1901- piese muzicale din aceasctă Liturghie cântă şi corul mixt al parohiei ortodoxe din Nădlac, dirijat de învăţătoarea Delia Borlea.
• Strana (cele opt glasuri-heruvice, irmoase, pricesne), Tipografia Diecezană Arad, 1905 – acestă carte de cântări bisericeşti a fost aranjată pe note de Trifon Lugojan , dorind prin această lucrare ca elevii săi să-şi însuşească mai uşor cântarea omofonă. De aceea a ascultat mai mulţi cântăreţi ,culegând de la fiecare tot ce a fost mai bun, scriind pe note toate glasurile şi o mare parte a cântărilor de cult. În prefaţa cărţii, menţionează: „ greutatea în cântarea noastră bisericească provine din dificultatea că la melodii străine s-a aplicat textul românesc şi dacă pe o figură muzicală nu s-a azuns destule silabe cântăreţul a fost nevoit să repete într-un cuvânt atâtea silabe de câte avea trebuinţă fără considerare de interes9.
• Cântări bisericeşti pentru slujbe ocazionale din Molitfelnic, Tipografia Diecezană, Arad 1907
• Carte de rugăciuni şicântări bisericeşti pentru şcolari, Ediţia a III-a Tipografia Diecezană, Arad 1925, - cuprinde rugăciuni, rânduieli liturgice, cele opt glasuri, cântări la sărbătorile de peste an şi cântări la slujbele ocazionale.
• Cele opt glasuri la Vecernie, Tipografia Diecezană, Arad, 1927 .
9 A se vedea Trifon Lugojan, Cântări bisericeşti, Tipografia Diecezană, Arad, 1905.(din prefaţă)
• Cele opt glasuri după episcopul Ioan Papp, Tipografia Diecezană, Arad, a apărut în două ediţii în 1912 şi 1939. Aceste glasuri sunt o variantă nouă a glasurilor bisericeşti din zona Aradului.
• Cântări bisericeşti la Sărbătorile Maicii domnului.Troparele şi condacele Sfinţilor celor cele obişnuite la inmormântarea mirenilor, Tipografia Diecezană, Arad, 192810.
• Liturghia Sfântului Ioan Gură da Aur pentru cor bărbătesc (Sol Major), Tipografia Diecezană, Arad, 1928.
• Carte de rugăciuni şi cântări bisericeşti pentru şcolari, Tipografia Diecezană, Arad, 1931,cu aprobarea canonică a episcopului dr. Grigorie Comşa,cuprinde: rânduiala Vecerniei, a Utreniei, a Liturghiei, Te-Deum, sfinţirea apei, rânduiala Cununiei,a Înmormântării, parastasului, cele opt glasuri în zi de duminică, cântări la diferite sărbători şi rugăciuni.
• Răspunsurile liturgice cu ecteniile corespunzătoare (unison)cum se cântă în eparhia Aradului Tipografia Diecezană, Arad, 1939.
• Acatistul Domnului nostu Iisus Hristos şi Paraclisul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, Tipografia Diecezană, Arad, 1940.
• 24 Colinde,redactate pentru două şi trei voci de Trifon Lugojan, Tipografia Diecezană, Arad, 1940.Despre această culegere de colinde, episcopul dr. Andrei Magieru spuna că este “ un izvor de apă limpede pentru bucuria de Crăciun”11.Culegerea se structurează astfel:
10 Viorel Cosma, op. cit., p. 281.
11 Trifon Lugojan, 24 Colinde, Prefaţa, Tipografia Diecezană, Arad, 1940, p. 3
5
Troparul şi Condacul Crăciunului, colinde ale unor compozitori români consacraţi: Alexandru Podoleanu-Bună dimineaţa la Moş Ajun, D.G. Kiriac-Din bătrâni se povesteşte,Nouă azi ne-a răsărit, Gh. Dima-O, ce veste minunată, Emil Monţia-Sus la poarta Raiului, Colindiţa, precum şi colinde ale autorului-Florile dalbe, Steaua sus răsare şi Colo-n valea Galileii (ambele în Sol Major) etc.
• Parastasul cum se slujeşte în eparhia Aradului, Tipografia Diecezană, Arad, 1942
• Înmormântarea mirenilor,cum se slujeşte în eparhia Aradului pe notaţie muzicală, Tipografia Diecezană, Arad, 1942.
• 70 Cântări religioase, cum se cântă în eparhia Aradului, Tipografia Diecezană, Arad, 1942.
• Colinde, armonizate pe trei voci egale , Tipografia Diecezană, Arad, 1943.
A fost cea mai prolifică personalitate muzicală a Ortodoxiei arădene,din prima jumătate a sec.XX.12 Prin opera sa Trifon Lugojan rămâne exponentul de bază al muzicii bisericeşti din Banat.
